Epidurala in cezariana

Foarte frumoasa povestioara ta despre epidurala!Mai ales ca ai trait-o pe pielea ta! Sunt o viitoare mamica, am 28 de ani, si o bebica de 7 luni in burtica.E prima mea sarcina si emotiile nasterii vin gramada peste mine.Locuiesc intr-un oras relativ mic, Targoviste si am o dna dr grozava, dna dr Uzdris in care am mare incredere!Toata lumea ma acuza ca vreau sa nasc aici, la mine acasa si sa nu merg la Bucuresti.Nu am de ce, am incredere in dna dr, inclinam catre cezariana si am avut pana acum o sarcina usoara, usoara...O sa intreb despre epidurala, am auzit ca e mult mai bine decat totala si sper sa fiu la fel de norocoasa si sprintena ca tine!Te felicit pentru curaj si sa-mi tii pumnii!
Te pupa Ali si bebica ei din burtica

Vad ca s-a deschis subiectul epidurala, dar nimeni nu spune nimic. Incep eu: eu am nascut prin cezariana, cu epidurala. Initial am vrut sa nasc normal, dar nu s-a putut, asa ca medicul meu m-a sfatuit ca e mai bine cu cezariana cu anestezie epidurala, decat sa ma chinui sa nasc normal si sa ajung tot la cezariana.
Probabil ca ati citit in diverse locuri ca este o anestezie care nu se face in coloana, ci pe langa. Ceea ce pot eu sa va spun din experienta este ca nu doare cand se introduc acele. Singura mea problema era ca a trebuit sa stau foarte "cocosata", pentru ca medicul anestezist sa poate introduce acele unde trebuie, iar eu nu puteam pentru ca aveam o burta imensa - i-am si spus la un moment dat ca daca ma mai aplec mult cum vrea el, o sa-l musc pe Dennis de fund prin burta
Asa, deci se introduc chestiile alea in spate undeva pe laga vertebre si de acolo porneste un fir ca la perfuzie, pe care il lipeste de-a lungul spatelui si il aduce undeva pe umar. Acolo il fixeaza si va ramane fixat 24-48 de ore pentru doze ulterioare.
Dupa ce termina operatiunea asta se introduce prima doza. Atunci am avut o senzatie tare ciudata pentru cateva secunde: eram constienta de tot ce se intampla in jur, doar ca ii auzeam pe medici de undeva de departe , sau, cel putin, asa mi se parea. Dupa ce trece senzatia asta, realizezi ca nu te mai poti misca de la brau in jos, dar e ciudat, pentru ca simti orice atingere, dar nu simti durere.
Eu am simtit toata operatia, dar de durut nu m-a durut absolut deloc.
Dupa operatie, la 2-3 ore am vrut sa ma ridic din pat, pentru ca asa simteam eu, ma simteam foarte bine, nu ma durea nimic, ma deranja doar sonda de urina, iar pentru ca asistentele imi spusesera ca mi se va scoate sonda doar in momentul in care ma voi ridica din pat, eu vroiam sa ma ridic. Nu m-au lasat, ca cica nu aveam voie asa de repede si mi-au zis ca trebuie sa stau sa se termine perfuziile. Le-am dat si pe alea pe rapid, le-am terminat si la vreo 8-9 ore dupa operatie m-am ridicat (perfuziile erau pentru 12 ore )
Eu am nascut la ora 20.30. Pe la ora 1 a venit anestezistul sa imi mai bage o doza de anestezic, ca sa nu am dureri peste noapte si sa pot dormi. Nu m-a durut nici inainte sa vina el si, logic, nici dupa. Dimineata le-am rugat pe asistente sa cheme pe cineva sa imi scoata firele alea din spate, ca ma deranjau cand dormeam - cum erau lipite cu leucoplast de-a lungul coloanei, va imaginati ca nu e o senzatie tocmai placuta...se mai epileaza omul, dar acuma, chiar de-a lungul coloanei...
Ce sa va mai spun? Ca m-am recuperat foarte repede, dupa cateva zile mai ca nu alergam prin spital, ca vroiam sa plec acasa si nu erau actele gata.
Cam asta e cu epidurala, mie, cel putin, mi-a prins foarte bine........ mai vreau o tura