Somnic cu mami

Scuze pentru intarziere...Ma uitam acum peste mesaje, si e prima data cand il zaresc pe al tau....

Subiectul asta l-am mai atins si in alte discutii, insa, iti inteleg preocuparea si de aceea am sa raspund din nou...
E indicat ca bebele sa doarma de la o anumita varsta in patutul lui, pentru a putea dezvolta anumite aspecte, precum autonomia...Vezi tu, acuma, copilul se regaseste pe sine, doar alaturi de tine...Tu, ca mama esti posibilitatea lui de a se hrani, de a-si oferi confort, de a se linisti si simti in siguranta. In timp, va descoperi ca este capabil de asta, fara tine...Bineinteles, 8 luni este o varsta destul de mica, si nu exista inca aceasta exigenta pentru nivelul sau de dezvoltare, dar...mamica este cea care ii mediaza copilului posibilitatea de a dobandi atribute proprii, precum increderea, autonomia, initiativa etc. Copilul tau va dobandi atribute de acest gen, fie ca vrei, fie ca nu vrei, insa in functie de relatia ta cu el, el va dobandi nuantele pozitive sau negative ale acestor atribute, pe care prefer sa le numesc achizitii. Astfel argumentez eu, recomandarile specialistilor (exigente poate pentru unele mamici), notiuni care au menirea sa permita mamicii, sa ofere prin relatia cu copilul sau, ce are ea mai bun.

Inteleg ca iti este drag sa dormi cu bebele, si sunt sigura ca se bucura de fiecare moment impreuna cu tine... Mai ales ca tatal nu este prezent in viata voastra momentan...Situatia insa nu va fi asa pentru totdeauna: tatal se va intoarce (chiar si pentru scurt timp) sau copilul va creste, si va avea nevoie sa mearga la gradinita, intr-o excursie, poate la bunici...oricum, vor aparea situatii care nu va vor permite sa dormiti in acelasi pat, asa cum ati fost obisnuite. Va fi mult mai traumatizant pentru copil sa se desparta astfel de tine, si mult mai dificil pentru tine sa-l vezi sfortandu-se sa te aiba aproape, decat la varsta potrivita...
Poti incepe sa o obisnuiesti pe fetita sa doarma in patutul ei...Pregateste-i locusorul cu toata dragostea ta, facand-o sa-ti simta prezenta...parfumul tau pe asternut, poza ta undeva in apropiere...la inceput, mai des in patul tau, mai tarziu...mai rar in al tau pat, si tot mai des in patutul ei sa doarma...Verifica-o de cate ori doresti, dar nu o trezi... Ritualul pe care il aveti deja stabilit, joaca voastra de inainte de somn, continua-o si acum, si pe tot parcursul tranzitiei...E nevoie insa inainte de toate sa iti permiti tie, sa crezi ca este lucrul potrivit de facut pentru fetita ta... Pentru orice astfel de moment, este nevoie de o mamica puternica, si rabdatoare!
Am incredere ca vei face ce e mai bine pentru fetita! Iar daca vei hotari sa astepti, sunt sigura ca o vei face pentru ca instinctul tau de mama iti spune ca este mai bine asa, in lumina tuturor celor aflate de la mine sau de la alte persoane. Mai ramane sa ai si tu incredere in tine, ca mama!

Momentan locuim doar noi doua, eu si fetita mea de 8 lunite, Theodora si se pare ca in urmatorii 2 ani nu va fi tati cu noi! O alaptez la san si ca sa imi fie mai usor noaptea(dar nu numai!) am culcat-o cu mine cred ca de la o luna! Atat mie cat si ei ne place foarte mult sa dormim una cu alta, seara ne jucam, ne rasfatam si apoi adormim, multumite! parerile sunt impartite cu privire la culcatul in patut si nu cu mami..., ma mustra constiinta ca poate fac rau..., as vrea sa stiu care sunt implicatiile si efectele negative aduse de faptul ca dorm cu ea. Cum as putea contracara efectele negative, ziua? Mentionez ca ziua o mai pun in patut sa doarma daca-mi adoarme in brate, dar de obicei adoarme in pat, langa mine! Multumesc!